Detalii despre articol

rri.ro
1 lună în urmă 7

Anul trecut, așa-numitul Fenomen Brăila exploda în mass-media. S-a întâmplat în preajma Evaluării Naționale, testare programată de obicei în luna iunie pentru elevii care termină ciclul gimnazial - clasa a VIII-a - și se pregătesc pentru înscrierea la liceu. De rezultatele obținute la acest exament, depinde admiterea la un liceu de elită sau la unul cotat mai slab. De ce sunt corelate Fenomenul Brăila de Evaluarea Națională? Răspunsul l-au oferit reprezentanții Human Catalyst, organizația non-guvernamentală care l-a analizat pentru prima oară și l-a denumit. În județul Brăila, în anul școlar 2016-2017, 36,5% dintre elevii de clasa a VIIIa nu s-au înscris la Evaluarea Națională (EN), înregistrând cea mai mare pondere din țară în această privință. Surprinzător a fost, însă, faptul media notelor la această testare a fost foarte  mare: 7,29 - a doua cea mai mare din țară, după municipiul București. Explicațiile le aflăm acum de la Laura Greta Marin, președinta Asociației pentru educație și justiție social, Human Catalys: Fenomenul Brăila reprezintă o practică a cadrelor didactice din cauza căreia copiii slabi la învăţătură nu sunt înscrişi la evaluarea naţională din clasa a VIII-a. Şi, din câte am înţeles, există semnale că acest fenomen este practicat şi în privinţa bacalaureatului. Sunt diverse mijloace prin care copiii sunt împiedicaţi să participe la aceste examene. În unele cazuri, s-au făcut şedinţe cu părinţii în care li se spune că, din cauza rezultatelor slabe ale copiilor lor, ar fi mai bine să nu se înscrie la această evaluare. Unii părinţi sunt ameninţaţi în aceste şedinţe de către directorii de şcoală că ai lor copii pot fi lăsaţi repetenţi, corijenţi sau cu media neîncheiată. Există diverse mijloace de constrângere pe care şcolile le folosesc asupra părinţilor şi copiilor pentru a-i convinge să nu participe la evaluări naţionale sau bacalaureat pentru a reduce media pe ţară sau pe judeţ la aceste testări. De ce sunt atât de importante rezultatele obținute școlilor la Evaluarea Națională? Laura Greta Marin: Pe primul loc ar fi orgoliul personal al şcolii. Se realizează la nivel de inspectorate şcolare, de oraş şi de judeţ unele clasamente ale celor mai bune şcoli din zonă. În aceste topuri, fiecare şcoală vrea să fie cât mai sus. Fenomenul Brăila este o metodă mai la îndemână. Le este mai uşor să crească media în acest fel decât să investească timp şi resurse în pregătirea elevilor pentru ca ei să ia note cât mai mari la aceste examene. Când un părinte alege liceul copilului, el ia în considerare şi media finală al absolvenţilor unei anumite instituţii de învăţământ la Evaluarea Naţională, care este media pe ţară, care este locul acelui liceu pe ţară sau pe judeţ. Deci, este şi un indicator luat în calcul de părinţi când îşi înscriu copiii la liceu. Acest lucru influenţează şi sumele primite de la bugetul de stat pentru că, aşa cum ştim aceste se alocă per capita, în funcţie de numărul de elevi din unitatea respectivă. Pentru că anul trecut Fenomenul Brăila a fost amplu prezentat în multe reportaje, statisticile ulterioare par a indica o scădere în amploare. Parcă, de teamă deconspirării, mecanismele care întrețineau această stare de lucruri și-au mai slăbit șuruburile. În anul școlar 2017-2018, rata de neparticipare la EN a scăzut la nivel național cu 4,4% în 2018 față de 2017, în majoritatea județelor din România. Așadar, a crescut procentul absolvenţilor de gimnaziu la evaluările naţionale faţă de anii precedenţi, au observat experții de la Human Catalyst care, imediat, au mai sesizat ceva. Laura Greta Marin: Dar, după ce ne-a trecut euforia de moment, am constatat altceva. Deşi au fost înscrişi mai mulţi elevi la evaluarile naţionale, numărul elevilor nepromovaţi la finalul clasei a VIII-a a fost mai mare. Numărul elevilor nepromovaţi la final de gimnaziu a crescut în 2018 cu aproape 10.000 de cazuri. Asta înseamnă că Fenomenul Brăila a luat o altă formă. Nu mai sunt ameninţaţi sau persuadaţi copiii şi părinţii să nu se înscrie la Evaluarea Naţională, ci pur şi simplu în clasa a VIII-a în semestrul unu sau doi sunt lăsaţi corijenţi sau nu li se încheie situaţia. Se recurge la alte mijloace pentru a se împiedica înscrierea la evaluare. Potrivit calculelor realizate de Human Catalyst, înseamnă că a crescut cu 70% numărul de elevi nepromovați în anul 2018 față de anul anterior (de la 13.078 de elevi în 2017 la 22.250 în 2018). Cifra este ciudat de mare deoarece nu o anunța nimic din evaluările, notele și situația școlară din anii anteriori a acestor elevi. Pe de altă parte, este posibil ca aceste date să reflecte  situația reală din învățământul gimnazial, adică o înrăutățirea bruscă a rezultatelor în 2018 față de 2017 fără legătură cu Fenomenul Brăila. Laura Greta Marin are, totuși, rezerve față de această interpretare: Din datele noastre se vede o diferență uriașă care a apărut într-un singur an. De la un an la altul, au apărut deodată foarte mulți elevi corijenți și cu mediile neîncheiate în clasa a VIII-a. Nu este firesc. În condiții normale, nu au loc astfel de decalaje. Astfel de decalaje mari, din punct de vedere statistic, intervin atunci cifrele sunt influențate direct, în teren. S-a întâmplat ceva de vreme ce de la un an la altul a crescut cu 70% numărul de elevi nepromovați. Anul trecut, au avut loc discuții cu reprezentanții Ministerului Învățământului referitoare la acest fenomen, iar anul acesta, odată cu schimbarea titularului portofoliului educației, părinții și organizațiile non-guvernamentale au trimis autorităților cereri de a dialog pe această temă. Totuși, până în prezent, existența Fenomenului Brăila nu este recunoscută oficial.

Distribuit de paginile:

Paginile Facebook ce au distribuit articolul