Detalii despre articol

rri.ro
1 lună în urmă 4

Toată lumea, la Chişinău, la Bucureşti, la Bruxelles, a răsuflat uşurată după ce halucinantul blocaj politic din Republica Moldova s-a resorbit fără violenţă. După o săptămână în care două guverne paralele şi-au arogat legitimitatea şi s-au acuzat reciproc de lovitură de stat, iar Curtea Constituţională anunţase dizolvarea Parlamentului şi supendarea preşedintelui, adepţii controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc au cedat puterea şi, cu el în frunte, au început să se expatrieze. Echipa executivă a lui Pavel Filip, formată de Partidul Democrat al lui Plahotniuc, a anunţat că trece în opoziţie. Curtea şi-a anulat propriile decizii. Preşedintele socialist filorus Igor Dodon şi-a reluat prerogativele. Iar Cabinetul condus de pro-europeana Maia Sandu şi susţinut şi de socialişti, învestit încă de pe 8 iunie, a putut, în sfârşit, să-şi preia funcţiile executive. Între primele declaraţii ale noii şefe a Guvernului a fost promisiunea că Republica Moldova va continua realizarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, semnat în anul 2014. Bruxellesul a salutat cu prudenţă acest angajament. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a îndemnat noile autorităţi de la Chişinău să pună în practică reformele promise prin acordul de Asociere, dacă vor să obţină întregul sprijin al Uniunii. Vom rămâne foarte vigilenţi şi încurajăm auorităţile să fie determinate pentru realizarea agendei de reforme pe care ţara o aşteaptă de mult timp - a subliniat doamna Mogherini. Comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, a anunţat că săptămâna viitoare va merge la Chişinău, pentru a discuta cu noul guvern toate chestiunile sensibile. Republica Moldova, a adăugat el, poate conta pe sprijinul europenilor o dată ce condiţiile sunt îndeplinite în ceea ce priveşte supremaţia legii, reforma judiciară şi asigurarea pluralităţii în mass-media. Acut îngrijorat de situaţia din statul vecin, unde trăiesc trei milioane de vorbitori de română, iar un milion dintre aceştia sunt şi cetăţeni români, Bucureştiul s-a felicitat, la rându-i, pentru deznodământul paşnic al crizei. Preşedintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, au reiterat, fără excepţie, susţinerea României pentru normalizarea situaţiei de la Chişinău şi pentru aspiraţiile europene ale republicii vecine. Analiştii nu-şi ascund, însă, scepticismul asupra noii puteri de stânga-dreapta. Calificată de mulţi drept contra naturii, asocierea socialiştilor rusofili cu pro-europenii le-a evocat multora o alianţa similară, de acum 15 ani. Când fostul partid unic comunist promoscovit şi-a cooptat la guvernare cei mai înverşunaţi adversari, creştin-democraţii consecvent antisovietici şi promotori ai reunificării cu România. După doar câţiva ani, acea coaliţie falimentară a fost măturată de la putere de o revoltă populară violentă, iar azi nici comuniştii, nici creştin-democraţii nu mai sunt în Parlament.

Distribuit de paginile:

Paginile Facebook ce au distribuit articolul